Faceți căutări pe acest blog

marți, 22 mai 2012

Dimineața bătrână







răspândesc orori mai mari sau mai mici
simt cum, uneori
din mine ies mici catastrofe
armate întregi de omuleți
inconștienți
înregimentați
mergând pe drumul ultimei ștergeri

își îndreaptă puștile
spre alte armate
ce încep să iasă din alții
de altundeva
de după colțuri
din vânt și ploaie
de după tomberoane
și din titlurile știrilor

urmăresc cum se nimicesc
cum ucid
doar din automatism
e un război ce mă lasă fără celule
fără forța de a striga
armistițiul
încetarea focului
proliferarea păcii

alteori mă întind
pe iarbă
și aceeași omuleți
încep să cânte
să-și veselească
odihna
beau vin
discută, fumează
organizează orgii nevăzute

alteori îmi dau seama că văzul
nu aparține ochilor
că percep lumina de undeva din afară
din partea stângă a corpului
puțin deasupra urechii

e dimineața bătrână
care mă face să închid toți ochii
să mă ascund cu capul
sub o plapumă
ce-mi spune că peste somn
e un pod
că trezirile se pot lega
una de alta
că realitatea poate fi suportată
încontinuu
atunci cad în cel mai adânc
mai negru
mai odihnitor
somn
din care nu mă mai trezesc

pesemne că s-a rupt
pe undeva
o scândură

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu