Faceți căutări pe acest blog

joi, 6 septembrie 2012

Prietenia cu Moș Ene



începe când te gândești mai puțin
când îți vine să atârni
stegulețe albe la geam
de plictiseală
te ia pe nepusă masă
pe foame
pe întuneric și pe frig

întâi îți gâdilă delicat nările
ca o adiere parfumată
sau ca un ușor
afrodisiac
apoi se calmează
dispare

atunci simți că ceva se mișcă
că popoarele își încep iar invaziile
că se duc înghesuie
unul în altul

e un soi de violență în aer
clipele devin mai pătrate
colțurile tind să se sfarme

când se ivește pari surprins
știi că, pe undeva
ți-ai făcut-o cu mâna ta
și asta te înfurie
te scoate din carapace
îți stoarce pleoapele de gene
și-ți amenință
prietenia cu moș ene

când a ajuns în sânge
e oarecum prea târziu
conduci beat peste viteza legală
te legi la ochii
la încheieturi și la piept
și-ți spui
fie ce-o fi

când o pătrunzi
lumea se lărgește
își deschide utere nebănuite
și te primește udă

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu