Faceți căutări pe acest blog

joi, 13 iunie 2013

Pământul de sub tălpile ei




ea e ficțiune
își deschide ochii spre tine
apoi spre pământ
te înconjoară
te și străpunge
cu o privire scurtă
de sub ochelari
are zâmbetul ascuns în păr
în cămașa albă
în vene îți bate ca un puls
de viață și de plâns
pământul de sub tălpile ei

căderea în genunchi
e infinită
ca o descătușare
ca un vultur ce decide să moară
în ceruri
până ce în ghearele lui
se înfige
inima unui muritor
pământul îl atinge cu genunchii
iar tălpile ei
oglindesc cerul

ea e ficțiune
eu sunt muritor
cu zeițe te mai pui
din când în când în somn
în clipele de semitrezie
când pleci spre Hades
eu-ri-di-ce
ochii sunt bolnavi
când privirea o cere

ea e ficțiune
fecioară-ficțiune
și știi
pe undeva
că e femeia ta
că a izvorât când s-au deschis
cerurile
dar și când au crăpat pământurile

ea e ficțiune
știi că odată ce i-ai sărutat
picioarele
o durere a pieptului
te va cuprinde
vei simți mereu

pământul de sub tălpile ei

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu