Faceți căutări pe acest blog

sâmbătă, 8 februarie 2014

Tu ești femeia




tu ești prelungirea ochiului meu
când stă deoparte și privește
un singur apus
tu prinzi încă și mai mult spectrul luminii
pentru că privești
în inima soarelui

tu ești femeia ce o văd cu coada ochiului
când se sustrage unui întrezărit viitor
copiii blonzi ce aleargă
la picioarele tale
nu-i zărești
pentru că tu ai inima aprinsă
în tine

tu știi sigur ce se întâmplă
în mintea mea
în chiar mintea ochiului meu
pentru că tu ai făcut mereu focul
din vreascurile prea uscate
ale inimii mele

pe tine te aștept
cu brațele întinse pe jumătăți de glob
prin ploaie și prin frig
dinții mei scrâșnesc aproape numele tău
iar buzele rotunjesc din nou
vocalele tale prelungindu-te
încă o iarnă


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu